OMS: Numărul copiilor și adolescenților cu obezitate a crescut de 4 ori în ultimii 30 de ani. 43% dintre adulți sunt supraponderali
Rezultatele unui studiu publicat în The Lancet estimează că, în 2022, peste un miliard de persoane din întreaga lume sufereau de obezitate, iar aproape jumătate dintre adulţi (43%) erau supraponderali. Noua analiză a inclus date colectate în perioada 1990-2022, de la 222 milioane de adulţi, adolescenți şi copii din aproape 3700 de studii, reprezentând peste 200 de ţări şi teritorii.
În contextul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Obezității, marcată pe 4 martie, noile date reprezintă un nou apel la acțiuni colective pentru a combate această criză de sănătate publică. Este important ca prevenția obezității să înceapă încă din copilărie pentru a evita efectul cumulativ de-a lungul vieții, care crește riscul de multe tipuri de boli cronice, inclusiv boli cardiovasculare și cel puțin 13 tipuri de cancer.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a contribuit la colectarea şi analiza datelor pentru acest studiu. Principalele concluzii:
- Prevalenţa obezităţii la adulţi s-a dublat din 1990 până în prezent
- La copii şi adolescenţi, prevalenţa obezităţii a crescut de 4 ori
- Deşi prevalenţa subnutriţiei s-a înjumătăţit la nivel mondial, reprezintă în continuare o provocare pentru sănătatea publică în Asia de Sud-Est şi în Africa sub-Sahariană
- Țările cu cele mai mari rate combinate de subponderalitate și obezitate în 2022 au fost națiunile din Pacific și Caraibe și cele din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Aceste rezultate evidenţiază importanţa prevenţiei şi managementului supraponderalităţii şi obezităţii încă din primii ani de viaţă. Vârsta de debut pentru obezitate a scăzut, iar durata expunerii a crescut. Supraponderalitatea şi obezitatea se asociază cu numeroase afecţiuni, incluzând bolile cardiovasculare, cancerul şi diabetul zaharat de tip 2, cu implicaţii numeroase atât la nivel individual, cât şi pentru sistemele de sănătate.
Strategiile de combatere a ameninţării reprezentate de obezitate includ implicarea atât a guvernului şi autorităţilor de sănătate publică, cât şi a comunităţilor, dar şi colaborare între sectorul public şi cel privat. Acţiunile trebuie să susţină îndepărtarea factorilor de risc pentru obezitate, să faciliteze pierderea în greutate prin dietă şi sport şi reducerea riscului la persoanele cu obezitate, spre exemplu prin administrarea de medicamente hipocolesterolemiante sau antihipertensive, în funcţie de caz.
Nu doar greutatea şi cantitatea excesivă de ţesut adipos reprezintă o ameninţare pentru sănătate, ci şi subnutriţia, care este responsabilă de jumătate dintre decesele copiilor cu vârste sub 5 ani. Prevenţia şi managementul subnutriţiei necesită, de asemenea, strategii de combatere ţintite în ţările unde reprezintă în continuare o problemă pentru sănătatea publică.
Noua analiză a utilizat informaţiile despre înălţime şi greutate, consemnate în cadrul studiilor incluse, pentru a evalua statusul de obez sau subponderal. Pentru a clasifica adulţii în funcţie de statusul ponderal a fost utilizat indicele de masă corporală (BMI, body mass index). La copii, încadrarea s-a realizat în funcţie de deviaţiile standard faţă de mediana referinţei stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru a evalua creşterea copiilor.
Obezitatea, asociată cu cel puțin 13 tipuri de cancer
Obezitatea este o afecțiune cronică complexă, determinată de cauze care sunt din ce în ce mai bine înțelese și pentru care există soluții eficiente de prevenție și tratament. Cu toate acestea, există lacune în implementarea acestor soluții la nivel global. În cadrul Adunării Mondiale a Sănătății din anul 2022, statele membre au convenit asupra Planului OMS pentru combaterea obezității, care își propune să faciliteze acțiuni specifice până în anul 2030. Până în momentul de față, 31 de țări au preluat lupta împotriva epidemiei de obezitate, punând în practică prevederile acestui plan.
Strategiile fundamentale adoptate includ promovarea unor practici sănătoase încă din primele zile de viață, cum ar fi susținerea alăptării, precum și implementarea de reguli stricte împotriva marketingului nociv al alimentelor și băuturilor destinat copiilor. Acestea mai includ politicile alimentare și de nutriție în școli, reglementarea vânzării produselor bogate în grăsimi, zahăr și sare în apropierea instituțiilor de învățământ, politici fiscale și de preț pentru promovarea unei diete sănătoase, politici de etichetare nutrițională, campanii de educație publică pentru promovarea unei alimentații corecte și a exercițiilor fizice, se stabilesc standarde pentru activitatea fizică în școli și se integrează serviciile de prevenire și management al obezității în asistența primară de sănătate.
Citeşte şi:
- STUDIU. Supraponderalitatea, nu doar obezitatea, asociată cu un risc de deces mult mai mare decât cel estimat până în prezent
- STUDIU. Mamele cu obezitate transmit riscul în special fetelor. Strategiile pentru controlul greutății trebuie să înceapă încă din copilărie
- STUDIU. Prevalența obezității a crescut cu 12% în ultimele două decenii. Importanța combaterii factorilor de risc, chiar și la persoanele cu profil metabolic normal